Analiza cunoaşterii mediului apropiat şi carateristicile deplasărilor de mare distanţă în cadrul şcolarilor din Cluj

Student: Csiszér Tamás, BSc, anul III.

Îndrumător științific: dr. Poszet Szilárd, lector universitar

Tematica centrală a studiului este analizarea locurilor turistice în zona Clujului, vizitate de către elevii clujeni. Am ales această temă, deoarece am fost curios să aflu, care sunt preferinţele acestor tineri la alegerea locurilor turistice şi totodată cum se manifestă faţă de mediul înconjurător. Ipoteza iniţială este că liceenii preferă locurile apropiate de localitate (din cauza timpului liber şi a bugetului) şi numai apoi aleg o excursie în afara ţării. Totodată am analizat cum se schimbă modul, durata, respectiv frecvenţa excursiilor. Caut răspuns pentru a afla dacă şcolarii au sau nu, un comportament adecvat mediului înconjurător, cât de strânsă este legătura dintre ei şi valorile naturale, respectiv cum se manifestă şi în ce măsură, faţă de aceste valori. Din cele trei şcoli din Cluj-Napoca (Báthory, Apáczai şi Brassai) am adunat 650 chestionare.

În concluzie putem menţiona că 75–80% a elevilor cunoaşte şi a fost deja în zonele indicate de către noi. Cei mai mulţi cunosc Făgetul şi Pădurea Hoia (90%), şi foarte puţini au fost la Fânaţele Clujului şi Dealul Râpos (5–10%). Surprinzător de mic era procentul elevilor care itinerează în ţară (50–60%), şi obiectivele preferate s-au dovedit: Munţii Apuseni, Munţii Retezat, Munţii Harghita şi litoralul. Dintre elevi chestionaţi aproape 100% au fost deja în străinătate cei mai mulţi în Ungaria (90%), şi mai mult de jumătate a fost în Germania, Austria, Italia sau Grecia. În cazul elevilor modul, durata, respectiv frecvenţa excursiilor este influenţat în mare parte de atitudine părinţilor, prietenilor apropiaţi şi resursele financiare.