Pot fi consumaţi ciupercile crescute in mediul urban?

Studenţi: Kántor Izolda és Varga Krisztina, MSc, anul II.

Coordonator ştiinţific: dr. Zsigmond Andrea-Rebeka, lector universitar

În Transilvania există un obicei de secole de culegerea ciuercilor crescuţi pe dealuri şi păduri. Cu ocazia programelor de recreare în weekenduri mulţi oameni, chiar şi orăşeni, fac excursii, drumeţii în împrejurimile oraşelor şi între timp culeg şi ciuperci pentru consum. Una dintre speciile cele mai cunoscute şi căutate este ciuperca de bălegar (Agaricus campestris), fiindcă este uşor de identificat, este răspândit pe dealuri, câmpii şi poate fi cules din mai până în octombrie.

În urma cercetărilor noastre pe teren am constantat, că această specie de ciupercă este răspândit şi pe teritoriul oraşului Cluj-Napoca, atât în parcuri, cât şi în spaţiile verzi de pe străzi. Creşterea legumelor, fructelor în oraş a ridicat problema siguranţei cosnumării lor din cauza impactului de poluare semnificativă a mediului urban. Acest impact nu poate fi neglijat nici în cazul ciupercilor crescute în oraş, cu atât mai mult, cu cât ciupercile pot acumula elemente toxice din sol mult mai uşor decât plantele. Cercetările în domeniu au arătat, că ciuperca de bălegar este capabil să acumuleze elemente precum arsen, cadmiu, mercur şi argint.

În cunoştinţa acestor rezultate ne-am propus să studiem compoziţia elementală a ciupercii de bălegar crescută în mediul urban (14 probe din străzi şi 11 probe din parcuri), precum şi în mediul natural (dealurile care înconjoară pădurea făget din partea de sud a oraşuşui, 12 probe), şi să comparăm cu compoziţia elementală a ciupercii Champignon (Agaricus bisporus) găsită în comerţ (10 probe de la firme diferite transilvănene). Fiecare probă a constat din 3-5 exemplare. Prelevarea probelor am realizat în perioada mai-iunie 2015. Probele au fost prelucrate în laborator, iar analiza instrumentală a fost făcută la Centrul de Ştiinţe Naturale al Academiei de Ştiinţă Maghiară din Budapesta.

Rezultatele au arătat că ciupercile crescute în spaţiile verzi de pe străzi au un conţinut mineral care poartă amprenta mediului urban. În cazul acestor probe de ciuperci am găsit cele mai mari concentraţii de sodiu, calciu, bariu, stronţiu, fier şi aluminiu, elemente care se găsesc în abundenţă în materialele de construcţii (beton, ciment), precum şi în sărurile anti-îngheţ aplicate iarna pe străzile oraşului. Referitor la elementele toxice (arsen, cadmiu, plumb) care ridică probleme de intoxicaţie în urma consumului ciupercilor, am comparat rezultatele noastre cu datele publice ale Organizaţiei Mondiale de Sănătate (WHO, World Health Organization). Astfel putem spune că cipercile crescute în oraş pot fi consumate cu siguranţă, nu depăşind cantitatea de 300 g pe săptămână.

Nu am găsit diferenţe semnificative în conţinutul de minerale a ciupercii de bălegar crescut pe străzi şi în parcuri, însă ciupercile crescute pe dealurile în afara oraşului au avut un conţinut ridicat de argint, cupru şi sulf, iar ciuperca Champignon avea cele mai scăzute concentraţii de minerale cu excepţia potasiului şi fosforului. Astfel avantajul consumului ciupercii de bălegar provenită din oraş faţă de ciuperca Champignon comercializată este conţinutul mare de minerale esenţiale pentru organism.

Rezultatele detaliate pot fi găsite în limba engleză, publicate în revista de specialitate Food Composition and Analysis (A. R., Zsigmond, I., Kántor, K., Varga, I., Urák, Z., May, K., Héberger. 2018. Elemental composition of wild growing Agaricus campestris mushroom in urban and peri-urban regions of Transylvania (Romania). Journal of Food Composition and Analysis 72: 15-21.)